Bucuresti Cine Esti ?

Ministrul Culturii a dat liber la demolarea imobilelor-monumente

2008-08-06T23:35:00.000+03:00

"Scuza lui Iorgulescu: întocmirea de urgenţă a unei liste de declasări, cerută prin lege

În ultimii ani, mulţi proprietari de case-monumente le lasă în paragină în mod intenţionat sau le dau foc pentru a le putea demola"

2008-07-28T22:48:00.002+03:00

Ahahaha Imaginea urmatoare e mai eficienta decat toate articolele impotriva lui Videanu

(gasit pe Romanian Stencil Archive)

"Legislatia privind urbanismul este incompleta si confuza"

2008-07-22T21:20:00.000+03:00

(de I.Longin-Popescu, in "Formula As")

Ordinul Arhitectilor acuza:

Recent, Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), filiala Bucuresti, a dat publicitatii un comunicat cu privire la starea urbanistica dezastruoasa a Bucurestiului si la cauzele care au generat-o. Din pacate, nu a aratat si care este raspunderea sa, in fata propriilor membri, conform statutelor.

Adrian Bold, Viorel Hurduc et comp.

Comunicatul incepe cu un gest colegial: scoaterea partiala din culpa a arhitectului- sef al Capitalei, Adrian Bold, si a Comisiei de Urbanism, conduse de arhitectul Viorel Hurduc. OAR sustine ca ziaristii i-au acuzat de toate relele, fara justificari. Deoarece ma numar printre cei care au scris de multe ori despre ispravile respectivilor domni, ma vad obligat sa precizez: poate noi, presa, am exagerat, iar perceptia asupra functiei de architect-sef al Capitalei a fost eronata. Dar nu i-am auzit nici pe d-l Bold, nici pe d-l Hurduc, ca sa nu mai vorbesc de domnii Damian sau Marin, responsabili cu structura urbana si de patrimoniu, sa se razvrateasca impotriva deciziilor Consiliului General, sa iasa in fata presei si sa divulge presiunile la care au fost supusi ori metodele neortodoxe prin care li s-a smuls semnatura pe atatea proiecte scandaloase. Dimpotriva, d-l Hurduc a fost proiectantul sef al celor doua blocuri de sticla ce ar fi trebuit sa distruga Piata Revolutiei si Piata Ateneului Roman! Acelasi domn a motivat copilareste plantarea a patru zgarie-nori in jurul Cismigiului cu cuvintele: Aceste blocuri vor fi puncte de reper pentru cei ce se plimba in parc. Pe de alta parte, nu putem ignora ca semnatura d-lui Bold se regaseste pe blocul de otel din coasta Catedralei Sfantul Iosif si pe atatea alte proiecte care i-au scandalizat pe bucuresteni. Iar daca hurducii lui Videanu, cum scriam in urma cu cateva luni, vor deveni peste noapte hurducii lui Oprescu, va fi un semn ca nici Oprescu, nici Consiliul General nu urmaresc cu adevarat schimbarea lucrurilor.

Derogarile, principala cauza a haosului urbanistic

Comunicatul OAR contine acuzatii intemeiate aduse legislatiei urbanistice si administrative din Romania: Legislatia privind urbanismul si amenajarea teritoriului este incompleta, confuza si necorelata. Practic, legiuitorul somnoros din Parlament, ocupat cu propriile afaceri, n-a bagat de seama ca, in materie de urbanism si constructii, a introdus in lege o descentralizare stupida. Acest model gresit de descentralizare, precizeaza OAR, a facut imposibila o dezvoltare coordonata si echilibrata a orasului. Alaturi de pulverizarea deciziei urbanistice, derogarea de la prevederile PUG (Planul de Urbanism General) constituie principala cauza a haosului urbanistic din Capitala. Din pricina acestui sistem aberant, a aparut o adevarata industrie a PUZ-urilor derogatorii (planuri de urbanism zonal), care incurajeaza constructia speculativa a terenurilor si compromit dezvoltarea echilibrata a Bucurestiului.

Dreptul proprietatii, mai puternic decat dreptul urbanismului!

OAR atrage, pe buna dreptate, atentia ca dreptul proprietatii este mai puternic in Romania decat dreptul urbanismului, ceea ce ne face de ras in fata Europei. n baza legii, orice proprietar sau investitor care doreste alte reglementari urbanistice decat cele prevazute in PUG (adica in legea de dezvoltare urbanistica a localitatii) are dreptul de a initia un PUZ care sa-i sustina propriile interese, altele decat interesele orasului.
Comunicatul OAR, desi aparut cam tarziu, atrage atentia si asupra altor cauze ale catastrofei din Bucuresti, dupa cum urmeaza: 1. Contrar legii, Consiliul General a aprobat PUZ-uri derogatorii fara avize tehnice. 2. Prefectura este pasiva. 3. Controlul in constructii este ineficient. 4. Cladirile inalte sunt prevazute in PUG (exista un studiu urbanistic ce sustine oportunitatea amplasarii cladirilor inalte, circa 100 la numar, in centrul Bucurestiului! Autorii studiului sunt un colectiv al Facultatii de Urbanism. Unele din cele mai controversate cladiri inalte sunt concretizari ale acestui studiu). 5. Patrimoniul istoric este amenintat de propria-i legislatie (numeroase cladiri vechi sunt mutilate sau demolate, de cele mai multe ori cu acoperirea data de o legislatie incompleta si confuza). Ce s-ar mai putea adauga iresponsabilitatii la patrat a Parlamentului si a Consiliului General? Poate doar speranta ca noul Consiliu General, noul Primar General si noul Parlament de la toamna vor introduce mai multa ordine si reguli clare de urbanism. Iar OAR va deveni ceea ce a fost intre razboaie Corpul Arhitectilor. ..

Globalizarea asta tampita (sau pana unde poate merge penibilul)

2007-09-12T16:59:00.000+03:00

Ati auzit vreodata de centrul vechi? Sau zona protejata a Bucurestiului? Ei bine… iata ca si zona de langa Biserica Ceaus Radu din inima dragului nostru oras, cica beneficiaza de aceasta ‘protectie’. Iata acum mai pe viu, si cateva elemente demne de luat in seama.

Exemplul nostru se afla pe Str. Parfumului si este un imobil apartinand probabil inceputului sec XX. O casa (fosta) frumoasa, de caramida, cu stucaturi frumoase care o impodobesc.

Eeeei… dar vai! ‘Casa asta e prea veche’ … zice proprietarul. ‘Ce-ar fi sa o fac faina de tot, asa cum am vazut eu ca se face? Cu materiale d’astea noi, jmechere.. ca de… am cu ce’.

Si vine berbecu’ si isi acopera casa cu placi de polistiren vopsit apoi intr-un galben ‘tonic’, sa se ‘vada’ ca si-a facut omu’ casa noua. Ba hai si-un termopan, un aer conditionat… si … mamaliga-i gata!

Dar… incredibil! Cum sa faca el cu stucaturile alea care asa-l incurca! ‘Nici o problema! Ca doar de-aia am cap’ (Vai de noi!!!) ‘am sa decupez polisterenu’ asta dupa dantela… iaca ‘sa! buna treaba am facut!’

uite aici arta!

am infipt si-un aer conditionat…

am acoperit si chestia aia cu dungi de pe colt

detalii de exceptie

(nu ma ploua nu ma ninge.. si mai mult, am si o punte termica faina)

cine are nevoie de pilastri de colt? eu unu si asa nu stiu ce-i aia…

si mai mult .. nu -mi tine de cald cum imi tine polisterenu’

am schimat si forma ferestrelor.. nu mai sunt patrate.. ci cu colt in sus…

ba am mai bagat si tepuse ca sa fie mai sigur

cam asa… vezi cat de bine e cu polisterenu’?

cine mai are casa ca a mea?

hmmm… din ce si-o fi facut asta casa?!?!? turta dulce?? ia sa vedem…

by trancalina

Anestetica Bucurestiului

2007-09-01T13:10:00.000+03:00

Ceea ce m-a indemnat la studiul de fata (inafara de faptul ca trebuia sa predau la Estetica...) este nesfarsita discutie cu privire la firea orasului nostru, la infatisarea pe care acesta ar trebui sa o aiba in viitor, caci de prezent suntem toti nemultumiti.
Voi porni de la observatii concrete asupra Bucurestiului (de altfel problemele cu care se confrunta)
1. Lipsa spatiilor publice, nelipsite in orice alta capitala
După 17 ani de la prăbuşirea regimului, se pare că au apărut 22 de milioane de echipe, fiecare jucând după regulile sale proprii. Suntem martorii unei coliziuni în acelaşi timp fascinante şi îngrijorătoare de energii. Fostul teritoriu al puterii nu s-a transformat într-unul al negocierii, ci într-un spaţiu al nimănui presărat cu fragmente private şi închise: “o urbanitate sub forma unui arhipeleag de spaţii private."
2. orasul luptelor de interese ("lotul meu, casa mea, fac ce vreau cu ea")
Fizionomia capitalei astazi este in mare parte cauzata de interventiile brutale care au facut tandari o parte din centru si a construit cartiere intregi de blocuri spre periferiile de est, sud si vest. Se merge insa si mai departe cu distrugerea vechiului oras prin plombele disproportionate, prin supraetajarile de o inadecvare grotesca, prin petele de culoare insolite care au inceput sa balteze rosu, portocaliu sau siniliu fatadele imbatranite. Initiative fericite sunt izolate.
3. orasul este impins spre linii de dezvoltare straine (imprumuturi, adaosuri, prefaceri gratuite), stricandu-i si ultima farama de caracter. Astfel, la 17 ani de la prabusirea regimului comunist, urbanitatea din Romania este o multime de locuri disjuncte. In plus, la nivelul societatii civile nu exista o constientizare a importantei unor concepte ca: dezvoltare urbana echilibrata, mediu de viata creativ sau proiect de dezvoltare teritoriala.
Schusterman spunea ca forma estetica "are radacini adanci in ritmurile material-organice si in conditiile sociale care contribuie la configurarea acestora" De aici putem spune ca felul in care construim este oglinda conditiilor sociale sub care am fost nevoiti sa traim. Aceasta libertate neprodusa, nefabricata si necultivata de care ne "bucuram" o folosim gandind pe termen scurt, pentru propriile interese, fara ontologie istorica; aproape ca putem afirma ca nu mai suntem o societate (in sensul de locuitori ai unei cetati); forma precara pe care o dam locuintelor noastre este prin urmare emblematica pentru valorile actuale (doar simplul exemplu al termopanului si uzul sau iconic, a ajuns sa fie investit cu simbolul bunastarii familiei respective)
Mai departe, N.Iorga sustinea ca masurile pe care le luam astazi fata de oras vin si din "lipsa de gust care s-a intins asa de repede in timpurile noastre, distrugand una din marile insusiri ale acestui popor, care are un instinctiv simt de ceea ce se potriveste, se cade si se cuvine". Gustul este in fond o facultate de apreciere a intruchiparii sensibile a ideilor morale (Kant- "Judecata estetica"). Oare moralitatea noastra este atat de pervertita pentru a considera orice lucru strain frumos si bun de folosit. Si daca este asa, ce e de facut pentru recuperare? Educare? Dezvoltare? (suna precum un cuvant de conducator care nu conduce nimic) Sau poate ateptam sa fim inghititi cu totul de acultura pentru a incepe sa simtim lipsa identitatii proprii. "Casa Poporului e frumoasa fiindca...e mare" ?- am putea sa deducem ca afirmatia porneste de la complexul omului postcomunist ce si-a trait marea parte din viata intr-o "cutie de chibrit", si de aici admiratia pentru lucruri mari, dar aceasta explicatie ar fi totusi prea simplista. Pana la urma totul se reduce la scara de valori a unui individ, si de aici a locuitorilor unui oras. Dilema este daca noi mai avem asa ceva, sau "cultura mall-ului" ne-a inghitit cu totul (afirmatia "sa traiti bine" pune punctui pe i)
Extrapoland de la reflexiile lui Schiller privind educatia estetica a omului, se poate spune ca si forma generala a orasului traieste in simtirea noastra si viata lui capata forma in mintea noastra, "el este o forma vie, si acesta va fi cazul ori de cate ori il judecam ca frumos". Avem noi astazi asa ceva? Nu, nici pomeneala. Locuitorii Bucurestiului asteapta inca sa fie costituiti intr-o comunitate, ratacind pe loc, sub spectrul unor actiuni care ameninta dinauntru, nu dinafara. Se consuma orbeste resursele unei societati neintretinute si necultivate, operand orb, intamplator.

Nu putem decat sa recunoastem faptul ca estetica unui oras tine de capacitatea de a grupa oamenii cu lucrurile; cu cat omul locuieste orasul, cu atat acesta din urma se incarca cu valoare estetica.
Nu arareori ascultam afirmatii de genul "normal ca se intampla asa, doar traim in Romania" - lipsa de asumare; dar Bucurestiul, frumos sau nu, este totusi al nostru, si numai noi (ca societate) avem puterea de a-l schimba, mai corect spus - a ni-l insusi.